Inchideri cu mai multe straturi

La o fatada ventilata stratul exterior — cel care ia vantul — e cel mai putin incarcat dintre cele doua. SR EN 1991-1-4 §7.2.10.

Configuratia straturilor

Fatada ventilata obisnuita: placaj afara cu goluri uniform distribuite, bariera etansa in spate. Stratul exterior preia 2/3 c_pe la suprapresiune si doar 1/3 c_pe la suctiune.

Coeficienti de presiune

Pozitiv la suprapresiune, negativ la suctiune. Fractiunea aplicata unui strat exterior permeabil depinde de semn.

Cavitatea de aer

NOTA 2 se aplica doar cand circulatia aerului intre straturi e inchisa la extremitati SI distanta libera e sub 100 mm.

▸ Completează datele din stânga și apasă Calculează

Informații tool

Ce calculează această pagină

Repartiția presiunii vântului între straturile unei închideri cu mai multe piei, conform SR EN 1991-1-4 §7.2.10, NOTA 2 — cele patru configurații, plus condițiile de aplicare din Figura 7.14.

Stratul care „ia vântul" e cel mai puțin încărcat

E cazul care surprinde pe șantier, și e chiar configurația cea mai frecventă: fațadă ventilată — placaj permeabil afară, barieră etanșă în spate.

Cu c_pe = 0,8, c_pi = −0,3 și q_p = 1000 N/m²:

c_p,net presiune
stratul exterior (permeabil) 2/3 · c_pe = 0,533 533 N/m²
stratul interior (etanș) c_pe − c_pi = 1,100 1 100 N/m²

Placajul exterior, cel pe care toată lumea îl consideră „expus", preia mai puțin de jumătate din ce preia bariera invizibilă din spate. Prinderile lui se dimensionează la 533 N/m², nu la 1 100.

Motivul e simplu: aerul trece prin golurile placajului, deci presiunea se egalizează parțial în cavitate. Stratul etanș e cel care oprește curgerea, deci el preia diferența completă.

Și fracțiunea depinde de semn

La suprapresiune stratul permeabil preia 2/3·c_pe. La sucțiune, doar 1/3·c_pe — jumătate. Nu e o simetrie: la sucțiune cavitatea se drenează mai eficient prin goluri.

Principiul din spatele celor patru cazuri

NOTA 1 îl spune într-o propoziție:

presiunea vântului pe stratul cel mai rigid să fie calculată ca diferența dintre presiunile exterioare și interioare

Restul decurge de acolo. Cele patru cazuri din NOTA 2 sunt doar aplicarea principiului la combinațiile posibile de etanș/permeabil și rigid/flexibil:

configurație strat exterior strat interior
etanș interior + permeabil exterior 2/3 sau 1/3 · c_pe c_pe − c_pi
etanș interior + etanș rigid exterior c_pe − c_pi
permeabil interior + etanș exterior c_pe − c_pi 1/3 · c_pi
etanș exterior + etanș rigid interior c_pe c_pe − c_pi

Ultimul rând e cel mai ușor de ratat: ambele straturi sunt etanșe, dar cel exterior vede doar c_pe. Presiunea interioară e absorbită de stratul rigid dinăuntru, nu transmisă mai departe.

Condițiile de aplicare, care nu sunt opționale

NOTA 2 se aplică doar când:

  • circulația aerului între straturi e închisă la extremități (Figura 7.14a), și
  • distanța liberă între straturi e sub 100 mm.

A doua condiție presupune că izolarea termică e inclusă în unul dintre straturi, deci aerul nu circulă prin ea.

Iar dacă intrările de aer pun stratul de aer în comunicație cu alte laturi ale clădirii (Figura 7.14b), regulile nu se aplică deloc — presiunea din cavitate nu mai e cea locală, ci o medie peste laturi cu presiuni diferite. Pagina semnalează explicit când ieși din domeniu, în loc să dea un număr fals.

O precizare care contează

Toate valorile de aici sunt prima aproximare recomandată de normă. §7.2.10(1) enumeră cinci parametri de care depinde repartiția reală:

  • rigiditatea relativă a straturilor;
  • presiunile exterioare și interioare;
  • distanța dintre straturi;
  • permeabilitatea straturilor;
  • deschiderile de la extremitățile învelitorii între straturi.

Anexa națională poate indica alte valori. Pentru o fațadă atipică — cavitate largă, permeabilitate neuniformă, straturi de rigidități apropiate — aproximarea de aici e un punct de plecare, nu un răspuns.

Ce nu acoperă

  • §7.2.9 — presiunea interioară c_pi, care se introduce aici ca dată.
  • §7.3(6) — copertinele cu două straturi, unde stratul permeabil ia 1/3·c_p,net. Regula e implementată în serviciu, dar nu are interfață.
  • Calculul propriu-zis al lui c_pe — vine din pagina de vânt.
  • Repartiția pe verticală în cavitate, la fațade înalte.

Textul §7.2.10 e transcris din SR EN 1991-1-4:2006, paginile 49–50.

Calcule înrudite

  • Acțiunea vântului — de aici obții c_pe, c_pi și q_p.
  • Acoperișuri cu mai multe deschideri — §7.2.7, cealaltă regulă de repartiție din secțiunea 7.
A aparut o eroare neasteptata. Reincarca 🗙