CLASA SECȚIUNII

Ce verifică acest calcul

Calculatorul determină clasa unei secțiuni metalice conform EN 1993-1-1 §5.5.2, Tabelul 5.2. Clasa spune dacă secțiunea își poate dezvolta întreaga capacitate plastică sau dacă voalarea locală o limitează înainte — și de ea depinde ce metodă de calcul se aplică la toate verificările ulterioare de rezistență și stabilitate.

Cele patru clase

Clasificarea împarte secțiunile după capacitatea de rotire înainte ca un perete comprimat să voaleze local:

• Clasa 1 — secțiune plastică: dezvoltă momentul plastic \(M_{pl}\) și are capacitate de rotire suficientă pentru analiză plastică (articulații plastice).
• Clasa 2 — compactă: atinge \(M_{pl}\), dar cu rotire limitată.
• Clasa 3 — semicompactă: atinge doar momentul elastic \(M_{el}\) (curgerea primei fibre); voalarea apare înainte de plasticizarea completă.
• Clasa 4 — zveltă: voalează local înainte de a atinge curgerea; se lucrează cu proprietăți efective reduse.

Consecința e directă: la încovoiere, clasele 1–2 folosesc \(W_{pl}\), clasa 3 folosește \(W_{el}\) (cu ~10–15% mai mic), iar clasa 4 folosește \(W_{eff}\).

Cum se clasifică fiecare perete

Fiecare perete plan al secțiunii se clasifică separat, după zveltețea lui \(c/t\) comparată cu limite care depind de:

• tipul rezemării — perete în consolă / outstand (talpa unui profil I, rezemată pe o margine) sau perete intern (inima, rezemată pe ambele). Outstand-urile voalează mai ușor, deci au limite mai mici: \(9/10/14\,\varepsilon\) față de \(33/38/42\,\varepsilon\) la compresiune.
• distribuția tensiunilor — compresiune uniformă, încovoiere pură, sau combinat (N+M). La inimă sub N+M, limita se ajustează prin parametrul \(\alpha\) (poziția axei neutre plastice) pentru clasele 1–2, respectiv \(\psi\) (raportul tensiunilor elastice) pentru clasa 3.

Factorul \(\varepsilon = \sqrt{235/f_y}\) leagă limitele de marca oțelului: un oțel mai rezistent este mai predispus la voalare.

Clasa secțiunii = cea mai defavorabilă clasă dintre pereții comprimați.

Familii acoperite

• I/H laminate (HEA, HEB, HEM, IPE) — talpă outstand + inimă internă
• UPN — talpă outstand (o consolă) + inimă internă
• RHS/SHS — ambii pereți interni (fără outstand)
• CHS — verificare unică \(d/t\) față de \(50/70/90\,\varepsilon^2\)

Ipoteze și limitări

• Clasificarea la încovoiere pe axa tare (y-y) și la compresiune. Interacțiunea N+M este acoperită pentru I/H și UPN (o singură inimă); la RHS/SHS se dau compresiunea și încovoierea pură.
• Geometria pereților tubulari folosește \(c = \text{latură} - 3t\) (nota din Tabelul 5.2).
• Încovoierea pe axa slabă (outstand cu gradient de tensiune) nu este tratată în versiunea curentă.

Calcule înrudite

• Moment încovoietor — folosește \(W_{pl}\) sau \(W_{el}\) după clasă
• Compresiune — clasa 4 lucrează cu aria efectivă
• Voalare locală — mecanismul din spatele limitelor \(c/t\)
• Încovoiere cu efort axial — unde clasa decide criteriul de interacțiune